amintiri din '89

primul cadru din povestea mea pentru albumul colectiv "Istorii din '89 in benzi desenate" e fix despre cat de frumos era "inainte"! e o amintire foarte vie si chiar foarte placuta... cel putin pentru mine! imaginati-va ca iarna NU era apa calda si mama trebuia sa incalzeasca cateva oale mari la aragaz ca sa ne faca baie mie si fratelui meu. iar asta se intampla intr-o copaie mica pe masa din bucatarie ca sa profitam de caldura (bineinteles ca nu era caldura in calorifere). plus ca asta se intampla noaptea tarziu cand era suficienta presiune la gaze... deci... pentru mine cel putin era chiar distractiv, d-aia mi-a si ramas intiparita experienta asta de la 6 ani. nu stiu sigur cat de distractiv era si pentru mama... in rest numai super distractie la cozile de cateva ore la lapte si la desene animate in bulgara cu purici, dar la ce val de nostalgie comunista vad in jur s-ar putea noi sa fi fost singurii din bloc, din cartier si din tara care am trecut prin asa ceva...